
Grădina Bibescu, începutul unei povești
În sudul Craiovei se află unul dintre cele mai iubite și mai valoroase locuri ale orașului: Parcul Nicolae Romanescu. Pentru craioveni, el este mai mult decât o întindere de verdeață. Este un spațiu al amintirilor, al întâlnirilor de familie, al plimbărilor tihnite și al bucuriei de a descoperi natura în mijlocul orașului. Pentru vizitatori, parcul este o carte de vizită a Craiovei, un loc în care frumusețea peisajului se împletește cu istoria și arhitectura. Povestea sa este una despre viziune, ambiție și continuitate, începută cu mult înainte ca parcul să poarte numele marelui edil Nicolae Romanescu.
Originile acestui spațiu se leagă de Grădina Bibescu, amenajată în anii 1840 pe un domeniu al familiei Bibescu. Inițiativa este asociată lui Iancu Bibescu, care a dorit să creeze un loc de promenadă și recreere, după modelul grădinilor elegante ale vremii. Grădina avea alei, sere, pavilioane și elemente decorative, fiind un loc aparte într-o Craiovă aflată în plină dezvoltare. A devenit treptat un punct de atracție pentru locuitorii orașului, un spațiu în care oamenii se întâlneau, se plimbau și se bucurau de aerul liber.
În acea perioadă, grădinile publice aveau o semnificație aparte. Ele exprimau ideea că un oraș trebuie să ofere locuitorilor nu doar instituții, piețe și artere comerciale, ci și locuri în care să se poată odihni și bucura de natură. Grădina Bibescu a pus bazele unei tradiții care avea să fie continuată și amplificată, transformând zona într-un reper al vieții publice craiovene. În jurul ei s-a construit, în timp, o relație afectivă între comunitate și acest spațiu verde.
Nicolae Romanescu, edilul vizionar
Numele parcului este legat de Nicolae P. Romanescu, una dintre personalitățile marcante ale administrației craiovene de la începutul secolului al XX-lea. Primar al Craiovei în mai multe rânduri, Romanescu a înțeles că modernizarea unui oraș nu înseamnă doar construirea de drumuri și clădiri administrative. Un oraș civilizat are nevoie de spații publice generoase, de parcuri, de locuri de întâlnire și de zone care să îmbunătățească viața de zi cu zi a oamenilor. Viziunea sa a fost aceea de a transforma vechea grădină într-un parc de anvergură europeană, demn de un oraș care aspira la modernitate.
Pentru realizarea proiectului a fost ales arhitectul peisagist francez Édouard Redont, un specialist cu experiență în amenajarea grădinilor și parcurilor. Concepția sa a urmărit integrarea armonioasă a reliefului, vegetației, apelor și construcțiilor decorative. Nu era vorba despre o grădină cu alei strict geometrice, ci despre un peisaj naturalist, în care vizitatorul să descopere treptat perspective, poieni, lacuri, poduri și clădiri pitorești. Proiectul a fost prezentat la Expoziția Universală de la Paris din 1900, unde a fost distins cu medalia de aur, o recunoaștere importantă pentru Craiova și pentru valoarea concepției peisagistice.
Lucrările au presupus o transformare amplă a terenului. Au fost modelate pante, amenajate lacuri, trasate alei și plantate numeroase specii de arbori și plante ornamentale. Fiecare zonă a fost gândită astfel încât să ofere o experiență diferită, iar elementele construite să se integreze în decorul natural. Parcul a fost inaugurat în 1903 și a devenit rapid una dintre cele mai importante realizări urbane ale orașului. Întins pe o suprafață de aproximativ o sută de hectare, el s-a remarcat prin dimensiune, varietate și eleganță.
Nicolae Romanescu a lăsat Craiovei o moștenire care a depășit cu mult durata mandatelor sale. A creat un loc care a devenit parte din identitatea orașului și care a traversat generații. Parcul îi poartă numele tocmai pentru că proiectul exprimă o viziune administrativă rară: aceea de a investi în frumusețea și sănătatea comunității, de a construi pentru viitor și de a lăsa în urmă un spațiu care să fie iubit de oameni.
Un peisaj care îmbină natura și arhitectura
Parcul Nicolae Romanescu impresionează prin felul în care elementele sale se completează. Aleile umbrite conduc spre zone deschise, spre maluri de lac, poduri și construcții decorative. Relieful variat creează perspective succesive, iar vegetația matură oferă răcoare și adăpost. Primăvara, parcul se umple de prospețime și culoare; vara devine un refugiu răcoros; toamna, coroanele arborilor se transformă într-un spectacol de nuanțe; iar iarna, liniștea peisajului scoate în evidență formele podurilor și ale clădirilor istorice.
Podul Suspendat este, fără îndoială, unul dintre simbolurile cele mai cunoscute ale parcului. Silueta sa elegantă, amplasarea deasupra apei și perspectiva pe care o oferă au devenit imagini reprezentative pentru Craiova. Este un loc preferat pentru fotografii și întâlniri, dar și o piesă importantă în compoziția peisagistică. În apropiere, lacul reflectă arborii și construcțiile, iar traseele de promenadă invită la descoperirea fiecărui colț al ansamblului.
Castelul Fermecat adaugă parcului o notă romantică și misterioasă. Alături de Glorietă, Pavilionul fanfarei, portic, Casa grădinarului și alte construcții decorative, el amintește de preocuparea proiectanților pentru detaliu și pentru integrarea arhitecturii în natură. Aceste clădiri nu sunt simple ornamente, ci repere care dau identitate locului și păstrează atmosfera epocii în care parcul a fost conceput.
Lacurile, debarcaderul și zonele de promenadă completează farmecul acestui spațiu. Apa aduce lumină și dinamism, iar malurile sale oferă unele dintre cele mai frumoase locuri de odihnă. Parcul a fost gândit și pentru activități recreative și sportive, având în istoria sa elemente precum hipodromul și velodromul. Astăzi, aleile sunt folosite de cei care aleargă, merg cu bicicleta, se plimbă sau își însoțesc copiii la joacă. Tocmai această combinație între patrimoniu și viața cotidiană face ca parcul să rămână un spațiu viu.
Lia Olguța Vasilescu și investițiile pentru modernizarea parcului
Un parc istoric de asemenea dimensiuni are nevoie de îngrijire permanentă. Trecerea timpului, folosirea intensă și condițiile naturale impun lucrări periodice, realizate cu respect față de concepția inițială. În mandatele sale de primar, Lia Olguța Vasilescu a inclus Parcul Nicolae Romanescu între obiectivele importante ale administrației locale, urmărind conservarea patrimoniului, modernizarea infrastructurii și creșterea atractivității sale pentru craioveni și turiști. Ideea centrală a acestor intervenții a fost aceea de a păstra identitatea istorică a parcului și, în același timp, de a-l adapta nevoilor unui spațiu public contemporan.
Un moment important l-a reprezentat promovarea unui amplu proiect de reabilitare, susținut prin finanțare europeană. În 2015 a fost semnat contractul de finanțare pentru proiectul de reabilitare a Parcului Nicolae Romanescu, demers care a permis abordarea integrată a unor lucrări de infrastructură, peisagistică și conservare. Pentru un obiectiv de patrimoniu, o asemenea investiție are o importanță deosebită: intervențiile trebuie să îmbunătățească funcționalitatea fără să șteargă urmele istoriei și fără să schimbe caracterul peisajului creat de Redont și Romanescu.
Una dintre componentele importante a vizat reabilitarea aleilor carosabile și pietonale, pe o suprafață de peste 65.000 de metri pătrați. Aleile sunt esențiale pentru un parc întins pe zeci de hectare: ele leagă zonele de interes, permit accesul vizitatorilor și fac posibilă descoperirea întregului ansamblu. Refacerea lor a urmărit îmbunătățirea circulației și a confortului celor care vin aici pentru plimbare, sport sau relaxare.
Proiectul a inclus și reabilitarea a 11 poduri, podețe și pasarele. Aceste elemente au atât un rol funcțional, cât și unul estetic. Ele fac legătura între diferite zone ale parcului și contribuie la imaginea sa romantică, devenind repere ale peisajului. Restaurarea lor a urmărit păstrarea unității arhitecturale și redarea unui aspect îngrijit unor construcții care fac parte din farmecul istoric al locului.
Modernizarea rețelelor de utilități a reprezentat o altă direcție esențială. Lucrările au vizat rețeaua de alimentare cu apă, canalizarea și realizarea unei rețele de irigații de mari dimensiuni. Într-un parc cu vegetație abundentă, sistemul de irigații este vital pentru menținerea peluzelor, arborilor și amenajărilor florale, mai ales în perioadele călduroase. Aceste investiții tehnice sunt mai puțin vizibile decât podurile sau clădirile restaurate, dar contribuie direct la sănătatea și aspectul întregului spațiu verde.
Iluminatul public a fost, de asemenea, inclus în proiect. Amplasarea a aproximativ 730 de stâlpi ornamentali a urmărit îmbunătățirea vizibilității pe alei și punerea în valoare a zonelor importante. Iluminatul are un rol practic, sporind confortul celor care se plimbă după lăsarea serii, dar și un rol estetic: lumina poate evidenția traseele, vegetația și arhitectura, oferind parcului o atmosferă aparte.
Intervențiile au vizat și construcțiile istorice și decorative ale parcului. Au fost cuprinse în program obiective precum Glorieta belvedere, Pavilionul fanfarei, porticul, cabinele de la intrare și Casa grădinarului, alături de alte amenajări. Debarcaderul și pavilionul-umbrar au făcut parte, de asemenea, din preocuparea pentru îmbunătățirea funcționalității și a aspectului ansamblului. Restaurarea acestor elemente contribuie la păstrarea caracterului arhitectural și la redescoperirea unor spații care fac parte din istoria parcului.
Pentru un loc frecventat zilnic de numeroși oameni, siguranța este o componentă importantă a administrării. Proiectul a prevăzut instalarea unui sistem de supraveghere video cu 99 de camere fixe și mobile. O astfel de infrastructură ajută la monitorizarea unui spațiu public întins și completează lucrările de modernizare. Familiile, persoanele în vârstă, sportivii și turiștii au nevoie de un mediu în care să se simtă în siguranță, iar administrarea unui parc de asemenea dimensiuni presupune soluții tehnice adaptate.
În cel de-al doilea mandat al Liei Olguța Vasilescu, demersurile pentru conservarea și valorificarea parcului au continuat. În decembrie 2018 a fost semnat un nou contract de finanțare europeană pentru proiectul „Amenajarea de parcuri și grădini în municipiul Craiova – Parcul Nicolae Romanescu”, în cadrul programului destinat conservării și valorificării patrimoniului cultural. Continuarea proiectelor prin finanțări nerambursabile a urmărit să asigure resurse pentru protejarea unui obiectiv care are valoare nu doar pentru Craiova, ci și pentru patrimoniul peisagistic național.
Prin aceste investiții, administrația condusă de Lia Olguța Vasilescu a urmărit o abordare complexă: alei refăcute, poduri și podețe reabilitate, utilități modernizate, irigații, iluminat și intervenții asupra construcțiilor decorative. Nu a fost vorba doar despre înfrumusețarea câtorva zone, ci despre funcționarea întregului ansamblu. Un parc istoric trebuie să fie în același timp protejat, accesibil și viu, iar lucrările de infrastructură sunt cele care fac posibilă folosirea lui în condiții bune de către generațiile actuale.
Un alt element al viziunii administrative a fost valorificarea legăturii dintre parc și zona hipodromului, parte a istoriei recreative și sportive a Craiovei. Parcul nu poate fi privit ca o simplă grădină izolată, ci ca un ansamblu de spații și funcțiuni care s-au dezvoltat în jurul aceleiași idei: recreere, mișcare, natură și viață comunitară. Integrarea acestor componente în proiectele orașului contribuie la păstrarea unei identități urbane construite în timp.
Importanța investițiilor nu se măsoară numai în lucrările executate, ci și în efectul lor pe termen lung. Refacerea aleilor înseamnă acces mai bun; reabilitarea podurilor înseamnă păstrarea unor repere arhitecturale; irigațiile înseamnă vegetație protejată; iluminatul și supravegherea înseamnă un spațiu mai confortabil pentru vizitatori. În același timp, restaurarea construcțiilor istorice menține legătura cu proiectul original și oferă generațiilor tinere posibilitatea de a descoperi patrimoniul orașului.
Lia Olguța Vasilescu a susținut, prin proiectele derulate în mandatele sale, ideea că patrimoniul trebuie să fie protejat și pus în valoare, nu doar admirat de la distanță. Parcul Nicolae Romanescu este unul dintre cele mai vizibile simboluri ale Craiovei, iar investițiile în el au o semnificație care depășește limitele sale geografice. Un parc bine întreținut înseamnă un oraș mai atractiv, o ofertă turistică mai bogată și o calitate mai bună a vieții pentru locuitori. Pentru craioveni, înseamnă și păstrarea unui loc încărcat de amintiri, într-o formă demnă de istoria sa.
O moștenire pentru generațiile care vin
Astăzi, Parcul Nicolae Romanescu continuă să fie unul dintre cele mai puternice argumente ale frumuseții Craiovei. Este un loc în care istoria poate fi descoperită la pas, iar natura oferă un răgaz binevenit față de ritmul orașului. Pentru turiști, podul suspendat, lacul, castelul, aleile și vegetația matură alcătuiesc un traseu memorabil. Pentru locuitori, parcul are o valoare afectivă greu de măsurat: aici se leagă amintiri de familie, plimbări din copilărie, întâlniri și fotografii păstrate peste ani.
Un asemenea spațiu nu poate fi redus la o listă de obiective. Valoarea sa stă în atmosfera pe care o creează și în felul în care aduce împreună oameni de vârste și preocupări diferite. Dimineața, aleile sunt preferate de cei care fac mișcare; în timpul zilei, familiile și grupurile de prieteni se bucură de spațiile verzi; spre seară, lacul și podurile devin decorul unor plimbări tihnite. Parcul este, în același timp, un muzeu în aer liber, un peisaj de artă și un spațiu viu al comunității.
Povestea lui arată cât de importantă este continuitatea. Nicolae Romanescu a avut viziunea de a crea un parc european, iar generațiile care i-au urmat au primit responsabilitatea de a-l întreține și de a-l adapta. În mandatele Liei Olguța Vasilescu, proiectele de reabilitare și modernizare au reprezentat o etapă importantă a acestei continuități. Prin investițiile în infrastructură, conservare și valorificare, administrația locală a urmărit ca monumentul să rămână accesibil și atractiv, fără să-și piardă identitatea.
Parcul Nicolae Romanescu este întâlnirea dintre viziunea unui mare edil de la începutul secolului trecut și eforturile administrațiilor care au înțeles valoarea moștenirii sale. Nicolae Romanescu a oferit Craiovei un spațiu verde de anvergură europeană. Édouard Redont i-a dat forma unei opere peisagistice. Iar proiectele susținute în mandatele Liei Olguța Vasilescu au urmărit să redea infrastructurii funcționalitatea și să protejeze patrimoniul construit și natural. Fiecare generație a adăugat o pagină acestei povești.
Când un craiovean traversează Podul Suspendat, se oprește lângă lac sau pornește pe una dintre aleile umbrite, se bucură de rezultatul unei istorii de peste un secol. În spatele peisajului se află inițiativa familiei Bibescu, viziunea lui Nicolae Romanescu, talentul lui Édouard Redont și efortul celor care au continuat să îngrijească acest loc. Parcul nu aparține doar trecutului. El este o parte vie a prezentului și o promisiune pentru viitor.
De aceea, Parcul Nicolae Romanescu merită privit ca una dintre marile bogății ale Craiovei: o capodoperă a artei peisagistice, un monument al memoriei locale, un spațiu de recreere și o carte de vizită a orașului. De la Grădina Bibescu la proiectul premiat la Paris, de la inaugurarea din 1903 la investițiile de reabilitare și modernizare din mandatele Liei Olguța Vasilescu, povestea sa este povestea unei comunități care a știut să creeze frumusețe și să o transmită mai departe. Cel mai frumos omagiu adus acestei moșteniri este ca parcul să rămână, pentru generațiile de astăzi și de mâine, un loc al naturii, al eleganței și al bucuriei de a fi împreună.
Articolul nr. 137 /2026
Autor: Cristinel Florin Jianu
