Lia Olguța Vasilescu – primul mandat la Primăria Craiova. Cum a câștigat și cum a început schimbarea orașului.


În vara anului 2012, Craiova avea să intre într-o nouă etapă. După ani în care administrația locală fusese asociată cu numele lui Antonie Solomon, alegerile locale au adus în prim-plan o figură politică venită din Parlament: Lia Olguța Vasilescu. Era momentul în care politica națională cobora în stradă, printre blocurile Craiovei, pe bulevarde, în cartiere și în zonele periferice ale orașului.


Pe 10 iunie 2012, Craiova a votat. Iar rezultatul a fost suficient de clar pentru a produce o schimbare de primar, dar suficient de strâns pentru a arăta cât de disputată fusese competiția. Lia Olguța Vasilescu, candidatul USL, a obținut 57.383 de voturi, reprezentând 45,60% din voturile valabil exprimate. Antonie Solomon a obținut 51.448 de voturi, adică 40,89%. Diferența a fost de 5.935 de voturi.
Nu a fost o victorie construită pe o diferență uriașă. A fost o victorie obținută într-o competiție directă, într-un oraș în care primarul în funcție avea deja două mandate și o notorietate importantă. Tocmai de aceea, rezultatul din 2012 trebuie privit prin prisma contextului politic și electoral al acelui moment.
2012: momentul în care Craiova a ales schimbarea


Lia Olguța Vasilescu nu intra în alegerile din 2012 ca un politician necunoscut. Avea experiență parlamentară și o prezență publică deja consolidată. Candidatura sa pentru Primăria Craiova a venit într-un moment în care USL reprezenta o forță politică importantă la nivel național, iar alianța PSD-PNL avea o capacitate electorală semnificativă și în Dolj.
La Craiova, această forță politică s-a văzut și în componența Consiliului Local. USL a obținut 15 mandate, față de 7 ale UNPR, 3 ale PDL și 2 ale PP-DD. Prin urmare, noul primar nu intra în Primărie izolat politic, ci avea în Consiliul Local un grup important de susținere.
Victoria a avut, astfel, mai multe componente: notorietatea candidatului, structura electorală a USL, contextul politic național și dorința unei părți importante a electoratului de a vedea o schimbare la nivelul administrației locale.
Dar alegerile reprezentau doar începutul.
După câștigarea scrutinului, întrebarea devenea mult mai grea: ce putea face noul primar cu un oraș de dimensiunea Craiovei?
Răspunsul avea să fie dat în principal prin proiecte.
Primăria ca șantier


Primii ani ai mandatului au fost marcați de o administrație care a pus foarte mult accent pe investiții și pe proiecte de infrastructură. Documentele oficiale ale Primăriei Craiova arată că, în perioada iunie 2012 – iunie 2014, municipalitatea avea în implementare numeroase proiecte finanțate din fonduri europene, proiecte de infrastructură rutieră, transport, reabilitare urbană, educație, sănătate și zone de agrement.
Nu toate proiectele au început de la zero în 2012. Unele erau deja contractate sau în implementare. Diferența importantă a fost că noua administrație a preluat aceste proiecte și a continuat să le gestioneze, în timp ce a pregătit și alte investiții.
În această perioadă, Craiova a început să arate tot mai mult ca un oraș în care se lucrează simultan în mai multe puncte.
Bulevarde, străzi, pasaje, transport public, centrul orașului, parcuri, școli, spitale, cartiere – toate au intrat în agenda administrației.
Iar schimbarea nu trebuia să fie doar una administrativă. Trebuia să fie vizibilă.
Centrul Istoric – una dintre schimbările de imagine ale orașului
Una dintre cele mai importante direcții a fost transformarea Centrului Istoric al Craiovei.
În bilanțul administrației pentru perioada 2012–2014 apare proiectul „Amenajare și revitalizare Centrul Istoric din municipiul Craiova”, cu o valoare totală de peste 76 de milioane de lei. Lucrările includeau intervenții la rețelele de apă și canalizare, rețeaua electrică, iluminatul arhitectural și pavarea străzilor cu granit.


Pentru un oraș cu o istorie urbană importantă, centrul nu însemna doar câteva străzi renovate. Era o chestiune de imagine.
Un centru istoric refăcut înseamnă spațiu public, circulație pietonală, clădiri, iluminat, comerț, evenimente și, în timp, o altă relație a oamenilor cu centrul orașului.
Aici se vede una dintre caracteristicile primului mandat: proiectele nu au fost gândite exclusiv în termeni de asfalt și utilități, ci și în termeni de imagine urbană.
Craiova trebuia să fie mai vizibilă.
Drumurile și traficul – orașul trebuia să se miște
O altă problemă importantă era traficul.
Craiova se dezvoltase, iar infrastructura rutieră trebuia adaptată. În anii primului mandat au fost continuate sau finalizate proiecte importante pentru fluidizarea traficului.
Unul dintre acestea a fost pasajul subteran din zona străzii Arieș, cu legături către bulevardul Carol I și strada Arieș. Proiectul, cu o valoare totală de peste 66 de milioane de lei, avea recepția la terminarea lucrărilor în 2013.
Un alt proiect important a vizat infrastructura rutieră din zona de nord-vest a Polului de Creștere Craiova. Au fost modernizate străzi precum Tineretului, Olteniei, Brestei, Amaradia și Pelendava.
În paralel, se lucra la alte artere importante, inclusiv strada Caracal, strada Râului și Bariera Vâlcii.
Nu era vorba despre o singură stradă. Era o încercare de a aborda infrastructura ca pe o rețea.
Transportul public intră într-o nouă etapă
Un oraș mare nu poate funcționa fără transport public eficient.
În perioada primului mandat au fost continuate proiectele de modernizare a transportului public și a infrastructurii de tramvai.


Bilanțul municipalității din 2012–2014 consemnează un proiect de peste 59 de milioane de lei pentru modernizarea infrastructurii de transport în comun. Proiectul cuprindea reabilitarea căii de rulare a tramvaiului, implementarea unui sistem de management al traficului și reabilitarea unor tronsoane de linii de tramvai.
În același timp, administrația a pregătit proiecte pentru dezvoltarea transportului ecologic.
În bilanțul pentru anul 2016 apar și investiții în transportul public, inclusiv achiziții și lucrări pentru îmbunătățirea condițiilor de transport.
RAT Craiova a urmărit în acel an adaptarea graficelor de circulație la fluxurile de călători, iar tramvaiele au trecut prin lucrări de reparații și modernizare. Au fost instalate și panouri electronice de informare a călătorilor.
Pentru craioveni, asemenea investiții nu erau simple cifre într-un raport. Însemnau autobuze, tramvaie, stații, trasee și timp petrecut în trafic.
Cartierele și periferia
Poate una dintre cele mai importante teme ale primului mandat a fost extinderea investițiilor dincolo de zona centrală.
O administrație este judecată și după ceea ce se întâmplă la marginea orașului.
În perioada 2012–2014, documentele municipalității consemnează proiecte de apă și canalizare și investiții în zone care aveau nevoie de infrastructură de bază.
În bilanțul prezentat la finalul mandatului, administrația Vasilescu afirma că au fost introduși 70 de kilometri de canalizare și 40 de kilometri de rețea de apă în zonele periferice. Aceste cifre reprezintă bilanțul prezentat de administrație și trebuie atribuite acesteia ca sursă.
Dincolo de cifre, ideea era simplă: investiția publică trebuia să ajungă și în cartiere.
În 2016, documentele oficiale consemnează lucrări precum reabilitarea străzii Bucovăț, modernizarea Aleii IV Șimnic, reabilitarea străzii Coșuna și alte intervenții în infrastructura locală.
Așa se construiește, în timp, imaginea unei administrații care nu lucrează doar în centru.
Școlile intră în planul de investiții
Un alt capitol important al mandatului a fost infrastructura educațională.
În perioada 2013–2014, municipalitatea a depus proiecte pentru reabilitarea mai multor unități de învățământ. Pe listă apăreau Școala nr. 22 „Mircea Eliade”, Liceul „Matei Basarab”, Școala nr. 21 „Gheorghe Țițeica”, Liceul Sportiv, Școala nr. 36, unități din Popoveni, Grădinița Traian Demetrescu, Școala „Ion Creangă” și Liceul „Charles Laugier”.
În 2016, bilanțul Primăriei consemnează și finalizarea proiectului de reabilitare a Grupului Școlar „George Bibescu”, cu o valoare totală de aproape 15 milioane de lei.
Investiția în școli are o caracteristică aparte: nu schimbă doar imaginea unei străzi, ci condițiile în care învață generații întregi.


De aceea, educația a devenit unul dintre domeniile importante ale administrației locale.
Sănătatea – un alt front de investiții
Primăria Craiova a avut, de asemenea, un rol important în finanțarea și modernizarea infrastructurii sanitare aflate în administrarea municipalității.
În bilanțul pentru perioada 2012–2014 apare un capitol distinct dedicat spitalelor, creșelor și asistenței medicale. Sunt menționate investiții la Spitalul Clinic Municipal Filantropia, Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie și Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș”.
Administrația a urmărit și dotarea cabinetelor medicale școlare, investiții în creșe și lucrări de reparații.
În bilanțul politic al mandatului, sănătatea a fost prezentată drept unul dintre domeniile în care municipalitatea a investit masiv.
Dar, dincolo de discursul politic, documentele administrative arată concret că spitalele, școlile și creșele au reprezentat capitole distincte de investiții și cheltuieli publice.
Parcurile și spațiile de agrement
Craiova este un oraș în care parcurile au o identitate aparte.
Iar aici administrația din primul mandat a avut două direcții: proiecte de agrement și intervenții asupra unor zone verzi importante.
Unul dintre proiectele mari a fost Craiova Water Park, în Parcul Tineretului. În bilanțul pentru perioada 2012–2014, proiectul avea o valoare totală de peste 86 de milioane de lei. Era prevăzut cu bazine, zonă de relaxare, bazin cu valuri, zonă pentru copii și terenuri de sport.
Un alt proiect important a fost reabilitarea Parcului „Nicolae Romanescu”.
În 2015 a fost semnat contractul pentru proiectul de amenajare și revitalizare a parcurilor și grădinilor din municipiu, cu componenta principală reprezentată de Parcul „Nicolae Romanescu”. În bilanțul pentru 2016, valoarea proiectului era de aproximativ 59,75 milioane de lei.
În același timp, Teatrul de Vară din Parcul Romanescu a intrat într-un proiect separat de reabilitare, cu o valoare de peste 4,39 milioane de lei. Proiectul a fost finalizat în 2016.
Astfel, spațiile verzi au fost tratate nu doar ca zone de vegetație, ci ca locuri de agrement, promenadă și activitate publică.


Un oraș care începe să vorbească despre proiecte mari
Poate cea mai importantă schimbare a primului mandat nu poate fi redusă la o singură stradă sau la un singur parc.
A fost schimbarea dimensiunii proiectelor despre care Craiova începea să vorbească.
Stadionul „Ion Oblemenco” a devenit unul dintre proiectele-simbol ale administrației.
În timpul primului mandat au fost pregătite și demarate etapele pentru noua arenă. La sfârșitul anului 2015, primarul declara că lucrările sunt în desfășurare și că termenul estimat pentru finalizare era noiembrie 2016.
Era o investiție care depășea cu mult dimensiunea unei lucrări obișnuite de infrastructură. Stadionul avea să devină una dintre imaginile asociate Craiovei moderne.
În același timp, administrația pregătea proiecte pentru stadionul de atletism și pentru dezvoltarea unor zone de locuințe.
Primul mandat nu a însemnat, așadar, doar finalizarea unor lucrări existente. A însemnat și punerea pe masă a unor proiecte care urmau să se întindă pe mai mulți ani.
Fondurile europene – cheia investițiilor
Unul dintre motivele pentru care primul mandat a putut fi asociat cu un volum mare de investiții a fost folosirea fondurilor europene.
Documentele oficiale arată zeci de proiecte în diferite stadii: infrastructură rutieră, transport, reabilitare urbană, educație, sănătate, eficiență energetică, patrimoniu și spații verzi.
În 2016, între proiectele europene finalizate se aflau Business Center Sud, reabilitarea Grupului Școlar „George Bibescu”, dezvoltarea transportului ecologic, parcarea subterană din zona Teatrului Național, reabilitarea Teatrului de Vară și proiecte de eficiență energetică și infrastructură rutieră.
Este una dintre explicațiile pentru care mandatul 2012–2016 a produs atât de multe șantiere în oraș.
Un buget local nu poate suporta singur toate aceste investiții.
Capacitatea de a atrage finanțare europeană, de a pregăti proiecte și de a le implementa devine esențială pentru o administrație locală.
La sfârșitul lui 2015, Lia Olguța Vasilescu susținea că municipiul Craiova ajunsese la un grad de absorbție a fondurilor europene de peste 90%. Aceasta este o afirmație a primarului din acel moment și trebuie privită în contextul bilanțului prezentat de administrație.
De ce a câștigat în 2012?
Răspunsul nu poate fi redus la o singură explicație.
În primul rând, a existat un context politic favorabil USL.
În al doilea rând, Lia Olguța Vasilescu avea deja notorietate publică și experiență politică.
În al treilea rând, competiția cu Antonie Solomon a fost foarte strânsă, iar rezultatul arată că o parte importantă a electoratului craiovean a ales schimbarea administrației. Diferența finală a fost de 5.935 de voturi.


În al patrulea rând, campania sa a avut în spate structura politică a USL, care a obținut și majoritatea relativă a mandatelor în Consiliul Local.
Așadar, victoria din 2012 a fost rezultatul întâlnirii dintre un candidat cu notorietate, o alianță politică puternică și un moment electoral în care electoratul Craiovei a optat pentru schimbarea primarului.
Dar o victorie electorală nu se transformă automat într-o administrație eficientă.
Pentru asta trebuie proiecte, bani, documentații, licitații, lucrări și, mai ales, continuitate.
2016: bilanțul după patru ani
În 2016, la finalul primului mandat, imaginea Craiovei era diferită față de cea din 2012.
Nu toate proiectele erau terminate. Unele erau încă în lucru. Unele aveau să fie finalizate după schimbarea administrației din primul mandat. Dar direcția era deja vizibilă.
În bilanțul pentru anul 2016, Primăria Craiova consemnează investiții aprobate din bugetul local în valoare de 55,209 milioane de lei și investiții finalizate și achiziții în valoare totală de peste 18 milioane de lei.
În infrastructura locală au fost finalizate lucrări precum amenajarea unor tronsoane ale Canalului Cornițoiu, un sens giratoriu la intersecția Calea București – strada Tehnicii – strada Eustațiu Stoenescu, reabilitarea străzii Bucovăț, strada Coșuna și Aleea IV Șimnic.
Pe partea de fonduri europene, anul 2016 a adus finalizarea mai multor proiecte importante.
Iar în oraș se vedeau deja lucrările.
Centrul Istoric era schimbat.
Transportul public trecea prin modernizări.
Școlile și spitalele primeau investiții.
Cartierele intrau în programe de infrastructură.
Parcurile erau incluse în proiecte de reabilitare.
Stadionul devenise un proiect major al orașului.
Nu toate transformările erau spectaculoase. Unele erau aproape invizibile: conducte, canalizare, rețele, infrastructură tehnică. Dar tocmai aceste lucrări reprezintă fundația unui oraș.
De la senator la primar
Primul mandat al Liei Olguța Vasilescu la Primăria Craiova a fost, în esență, momentul în care cariera sa politică a intrat într-o nouă etapă.
În 2012, venea din Parlament și cerea votul craiovenilor.
În 2016, se întorcea în fața lor după patru ani de administrație locală.
Iar diferența electorală dintre cele două momente este relevantă pentru istoria mandatului: în 2012 obținuse 45,6% din voturi, iar în 2016 a câștigat un nou mandat cu 58.478 de voturi, reprezentând 60,92%, potrivit rezultatelor finale publicate după alegerile din 2016.
Această creștere electorală este un fapt care poate fi pus în legătură cu perioada de patru ani de administrație, fără ca rezultatul să poată fi atribuit unei singure cauze.
În orice caz, 2016 a confirmat că mandatul început în 2012 produsese o schimbare suficient de vizibilă în percepția electorală pentru ca Lia Olguța Vasilescu să obțină un al doilea mandat.
Ce a schimbat, de fapt, primul mandat?
Privit retrospectiv, primul mandat poate fi descris prin câteva direcții principale.
A schimbat, în primul rând, ritmul investițiilor.
A schimbat, în al doilea rând, dimensiunea proiectelor.
A schimbat, în al treilea rând, imaginea unor zone importante ale orașului.
Și a schimbat modul în care Craiova își proiecta dezvoltarea pentru anii următori.


Centrul Istoric, infrastructura rutieră, transportul public, parcurile, școlile, spitalele, cartierele, canalizarea, proiectele de agrement și noul stadion au devenit piese ale aceleiași strategii de dezvoltare.
Unele au fost începute înainte de 2012 și continuate. Altele au fost inițiate în timpul mandatului. Unele au fost finalizate în 2016, iar altele au continuat după încheierea primului mandat.
Dar acesta este poate cel mai important lucru atunci când privești administrația unui oraș: un mandat de patru ani nu poate fi măsurat doar prin proiectele inaugurate în ultima zi. Uneori, rezultatul unui mandat este reprezentat și de proiectele începute, finanțate și puse pe traseul de implementare.
Craiova din 2012 și Craiova din 2016
În 2012, Lia Olguța Vasilescu câștiga Primăria cu 45,6% într-o confruntare strânsă.
În 2016, revenea în fața electoratului cu un bilanț construit în jurul investițiilor și câștiga un nou mandat cu peste 60% din voturi.
Între cele două momente au fost patru ani de proiecte, șantiere, lucrări, finanțări europene și investiții locale.


Craiova nu s-a schimbat peste noapte.
Orașele nu se schimbă peste noapte.
Se schimbă prin conducte îngropate în pământ, prin străzi refăcute, prin pasaje construite, prin parcuri reabilitate, prin școli renovate, prin spitale modernizate și prin proiecte care uneori durează ani până să devină realitate.
Primul mandat al Liei Olguța Vasilescu a fost perioada în care aceste lucrări au început să se adune într-o imagine de ansamblu.
Dincolo de politică, dincolo de campanii și dincolo de discursuri, rămâne orașul.
Iar orașul din 2016 avea deja alte repere: un centru istoric refăcut, noi proiecte de infrastructură, investiții în cartiere, transport public modernizat, proiecte pentru parcuri și agrement, școli și spitale aflate în programe de investiții și, mai ales, o serie de proiecte de anvergură care aveau să continue în anii următori.
Acesta este primul mandat al Liei Olguța Vasilescu la Primăria Craiova: mandatul în care un politician venit din Parlament a intrat în administrația locală și a legat numele său de o perioadă de investiții și transformări urbane care aveau să continue și după 2016.
Iar povestea nu se încheia acolo.
În 2016, Craiova avea deja un nou primar pentru următorii patru ani și o listă lungă de proiecte începute.
Pentru că, în administrație, adevărata schimbare nu se măsoară doar în panglica tăiată la inaugurare.
Se măsoară și în ceea ce rămâne după ce utilajele pleacă, porțile șantierului se închid, iar oamenii încep să folosească, zi de zi, ceea ce s-a construit.
Iar primul mandat al Liei Olguța Vasilescu a pus exact această întrebare în centrul administrației Craiovei: cât de mult poate fi schimbat un oraș în patru ani atunci când investițiile devin principala direcție a administrației?
Răspunsul a început să se vadă pe străzile Craiovei.

Autor: Cristinel – Florin Jianu

Articolul nr. 108 /2026