Dunărea se retrage, Doljul rămâne fără apă: începutul unei crize care ne privește pe toți

În vara anului 2026, Dunărea traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii. Nivelul fluviului a coborât la valori care i-au alarmat pe hidrologi, fermieri și autorități. La intrarea în România, debitul Dunării a ajuns în anumite momente la aproximativ o treime din media normală pentru această perioadă, situație comparată de specialiști cu anii de secetă extremă 2003, 2022 și chiar 1985.

Pentru județul Dolj, această scădere nu este doar o problemă statistică. Este o realitate care afectează agricultura, economia locală și viața de zi cu zi a mii de oameni.

Prima victimă: agricultura

Doljul este unul dintre cele mai importante județe agricole ale României. Zone precum Dăbuleni, Sadova, Bechet, Desa sau Bistreț depind în mare măsură de apa adusă din Dunăre prin sistemele de irigații. În ultimele săptămâni, însă, nivelul extrem de scăzut al fluviului a făcut imposibilă alimentarea normală a unor canale de irigații. Zeci de mii de hectare au rămas fără apă exact în perioada critică pentru culturile agricole.

Fermierii încearcă soluții improvizate: mută pompe, construiesc bariere temporare și adaptează instalațiile pentru a putea capta apa rămasă în canale. Cu toate acestea, porumbul, floarea-soarelui și legumele riscă pierderi importante, iar efectele se vor vedea inclusiv în prețurile alimentelor.

Comunități întregi simt efectele

În zona Desa, localnicii spun că nu au mai văzut Dunărea atât de retrasă decât în anii de secetă extremă. Locuri unde înainte era apă adâncă sunt acum transformate în plaje de nisip. Crescătorii de animale întâmpină dificultăți în asigurarea apei, iar presiunea asupra surselor locale crește de la o săptămână la alta.

Scăderea nivelului apei afectează și transportul fluvial. Navele circulă cu încărcături reduse, iar pe anumite sectoare au fost impuse restricții de navigație. În zona Dunării de sud, inclusiv la Bechet, problemele au dus la suspendarea temporară a unor activități obișnuite pentru comunitățile locale.

De ce scade Dunărea?

Specialiștii indică mai multe cauze. În primul rând, lipsa precipitațiilor din bazinul Dunării, combinată cu valurile de căldură repetate, reduce dramatic alimentarea fluviului. În al doilea rând, temperaturile ridicate accelerează evaporarea apei. Fenomenul nu afectează doar România, ci aproape întregul bazin dunărean, de la Germania și Austria până la Serbia și Bulgaria.

Tot mai mulți experți avertizează că nu mai vorbim despre un episod accidental, ci despre un nou tipar climatic care ar putea deveni obișnuit în următorii ani.

Ce se poate face?

Criza actuală scoate la iveală o problemă veche: România pierde încă foarte multă apă din cauza infrastructurii învechite și a lipsei investițiilor.

Specialiștii propun mai multe soluții:

• modernizarea sistemelor de irigații și reducerea pierderilor de apă;
• dragarea și întreținerea zonelor de captare a apei din Dunăre;
• construirea unor rezervoare și acumulări pentru perioadele secetoase;
• extinderea sistemelor agricole eficiente, precum irigațiile prin picurare;
• împădurirea terenurilor degradate și combaterea deșertificării în sudul Olteniei;
• implementarea unor politici de economisire și reutilizare a apei.

Un avertisment pentru viitor

Imaginea Dunării transformate în bancuri de nisip poate părea spectaculoasă pentru turiști. În realitate, ea reprezintă un avertisment. Dacă tendința actuală continuă, Doljul ar putea deveni unul dintre județele cele mai vulnerabile la schimbările climatice din România.

Apa a fost întotdeauna cea mai mare bogăție a sudului țării. Astăzi, această bogăție începe să devină o resursă tot mai rară. Iar întrebarea nu mai este dacă vom avea de-a face cu noi crize ale apei, ci cât de pregătiți vom fi atunci când ele vor veni.

Articolul nr. 94 /2026