Dorința Liei Olguța Vasilescu de a aduce apa de munte în casele craiovenilor

O dorință care a devenit un proiect pentru generații

Există investiții care schimbă înfățișarea unui oraș și investiții care îi schimbă viitorul. Aducțiunea de apă de la Izvarna aparține celei de-a doua categorii. Pentru craioveni, apa potabilă de calitate, furnizată în condiții de siguranță și continuitate, înseamnă sănătate, confort și încredere în dezvoltarea orașului. De aceea, realizarea celui de-al doilea fir al aducțiunii Isvarna–Craiova reprezintă una dintre cele mai importante investiții de infrastructură ale regiunii.

Dorința Liei Olguța Vasilescu de a aduce apa de munte în casele craiovenilor a devenit, în timp, un obiectiv major al administrației locale. Nu a fost un proiect simplu și nici unul care să poată fi realizat într-un singur an. A presupus ani de pregătire, proiectare, finanțare, avize, exproprieri, lucrări inginerești și verificări. În această poveste, Lia Olguța Vasilescu a susținut obiectivul din perspectiva administrației municipale, iar Compania de Apă Oltenia a avut responsabilitatea implementării tehnice și operaționale. În etapa finală, Alin Șuiu, directorul general al companiei, a prezentat public stadiul lucrărilor, testele și pregătirea noii conducte pentru exploatare.

Pentru a înțelege cum s-a ajuns de la dorință la realitate, trebuie urmărit întregul drum al apei de Izvarna: de la prima magistrală construită în anii ’60, la încercarea rămasă neterminată din anii ’90, apoi la reluarea proiectului în 2013 și la inaugurarea Firului II, în noiembrie 2026.

1957–1967: începutul aducțiunii de la Izvarna Nevoia unei surse sigure de apă a crescut odată cu dezvoltarea Craiovei. În anii 1957–1958, specialiștii au analizat izvoarele din zona Izvarna, în apropierea localității Baia de Aramă, ca soluție pentru alimentarea municipiului. Calitatea apei și posibilitatea captării unui debit important au făcut ca această sursă montană să fie considerată potrivită pentru nevoile orașului.

Între 1961 și 1967 a fost construită prima aducțiune. Magistrala, cu o lungime de aproximativ 117 kilometri, a intrat în funcțiune în septembrie 1967 și a devenit o componentă esențială a alimentării Craiovei. Pentru oraș, apa de munte a însemnat atunci o resursă importantă, care a susținut dezvoltarea populației și a activităților economice.

Trecerea deceniilor și creșterea consumului au pus însă presiune asupra infrastructurii. Conducta construită în anii ’60 a îmbătrânit, iar dependența de o singură magistrală a devenit o vulnerabilitate. Era nevoie de o a doua cale de transport, care să ofere siguranță suplimentară și să permită intervenții fără riscuri majore pentru alimentarea orașului.

1991–1993: o încercare care nu a ajuns la capăt

După 1990, ideea construirii unui al doilea fir al aducțiunii a fost reluată. În perioada 1991–1993 au fost executate anumite lucrări, dar proiectul nu a putut fi dus până la capăt, în principal din cauza dificultăților financiare. Au rămas tronsoane și intervenții parțiale, fără ca noua magistrală să poată deveni funcțională.

Necesitatea investiției nu a dispărut. Craiova continua să se dezvolte, iar sistemul de alimentare avea nevoie de o soluție care să completeze magistrala veche. Ideea celui de-al doilea fir a rămas, astfel, o temă importantă pentru administrațiile care au urmat. Era limpede că un asemenea proiect necesita mai mult decât o decizie locală: era nevoie de finanțare consistentă, de un program regional și de colaborarea mai multor instituții.

Lia Olguța Vasilescu readuce proiectul în prim-plan Lia Olguța Vasilescu a preluat mandatul de primar al Craiovei în 2012, într-o perioadă în care municipiul avea nevoie de investiții atât în spațiul urban, cât și în infrastructura care susține viața de zi cu zi. Modernizarea străzilor, a parcurilor și a cartierelor era importantă, dar la fel de importante erau rețelele de apă și canalizare. Fără utilități moderne, dezvoltarea unui oraș nu poate fi una durabilă.

În 2013, administrația condusă de Lia Olguța Vasilescu a readus în prim-plan proiectul Firului II Isvarna–Craiova. Ideea exista de mai mult timp, însă reluarea ei a presupus o decizie fermă: investiția trebuia pregătită, inclusă într-un program regional și susținută printr-o finanțare pe măsura lucrării. Primarul a considerat că alimentarea cu apă trebuie tratată ca o prioritate pentru viitorul Craiovei, nu ca o problemă care poate fi amânată.

Lia Olguța Vasilescu a susținut necesitatea unei noi magistrale și a urmărit ca proiectul să depășească etapa intențiilor. În paralel, Compania de Apă Oltenia a avut rolul de a pregăti documentațiile și soluțiile tehnice. Colaborarea dintre administrația locală, operatorul regional și instituțiile care puteau asigura finanțarea a fost esențială pentru ca proiectul să poată avansa.

Pentru Lia Olguța Vasilescu, al doilea fir însemna mai mult decât o conductă nouă. Însemna o rezervă importantă pentru oraș, o infrastructură capabilă să reducă dependența de magistrala veche și o garanție suplimentară pentru alimentarea viitoare. Era un obiectiv care nu putea fi inaugurat imediat, dar ale cărui beneficii urmau să se întindă pe mai multe generații.

2015–2019: proiectare și finanțare

La 29 aprilie 2015 a fost semnat contractul pentru proiectarea conductei de apă de la Isvarna. A fost un pas concret în pregătirea investiției. Au urmat studii, documentații tehnice, avize, acorduri și stabilirea traseului. O lucrare care urma să traverseze mai multe localități nu putea începe fără clarificarea soluțiilor inginerești, a terenurilor necesare și a responsabilităților instituțiilor implicate.

Lia Olguța Vasilescu a continuat să susțină proiectul, chiar dacă rezultatul nu putea fi văzut imediat. În același timp, Compania de Apă Oltenia a pregătit investiția și integrarea ei în programul regional de apă și apă uzată. În etapa finală a proiectului, Alin Șuiu avea să devină una dintre vocile publice ale companiei, prezentând stadiul lucrărilor și operațiunile necesare înainte de punerea în funcțiune.

Un moment decisiv a venit în mai 2019, când a fost semnat contractul de finanțare pentru proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din Dolj. Fondurile europene, completate de contribuții naționale, locale și ale operatorului, au oferit baza necesară trecerii de la pregătire la execuție. Programul a inclus investiții în mai multe localități din Dolj și Gorj, nu doar în municipiul Craiova.

Valoarea comunicată inițial pentru întregul program regional a fost de aproximativ 445,8 milioane de euro, iar valoarea totală a crescut ulterior, în contextul ajustărilor de prețuri și al evoluției contractelor. Aceste sume privesc ansamblul investițiilor regionale de apă și canalizare, nu doar conducta Firului II. Aducțiunea Isvarna–Craiova a reprezentat una dintre componentele strategice ale unui program mult mai amplu.

2021: începe construcția celui de-al doilea fir

După ani de pregătire, în 2021 au început lucrările efective la Firul II. Execuția a fost organizată pe mai multe tronsoane și contracte, astfel încât șantierele să poată avansa etapizat pe traseul dintre sursele de apă din Gorj și municipiul Craiova. Noua magistrală are aproximativ 123 de kilometri, prin construirea unor segmente noi și reabilitarea unor porțiuni existente.

Pentru Lia Olguța Vasilescu, începerea lucrărilor a însemnat trecerea unui proiect susținut de administrația sa din etapa documentelor în cea a execuției. După ani de pregătire, aprobări și demersuri pentru finanțare, obiectivul începea să prindă contur pe teren. Pentru Compania de Apă Oltenia începea etapa solicitantă a urmăririi contractelor, a coordonării tehnice și a verificării progresului lucrărilor.

Alin Șuiu, în calitate de director general al Companiei de Apă Oltenia în etapa finală a proiectului, a avut responsabilități de conducere în activitatea operatorului și a prezentat public informații despre stadiul investiției și pregătirea sistemului. Este importantă diferența dintre rolul administrației locale, care a susținut obiectivul și a urmărit interesul municipiului, și rolul operatorului, care răspunde de infrastructura de apă și de exploatarea ei.

Noua aducțiune a fost concepută pentru a deservi Craiova și localități din Dolj și Gorj. Investiția are, așadar, o dimensiune regională: nu aduce beneficii doar unui singur municipiu, ci contribuie la dezvoltarea serviciilor publice de apă pentru mai multe comunități.

2021–2025: obstacole tehnice și administrative

Realizarea unei conducte de peste 120 de kilometri a presupus depășirea unor dificultăți tehnice și administrative. Traseul a necesitat numeroase avize și acorduri, clarificarea regimului juridic al terenurilor și parcurgerea procedurilor de expropriere. Pentru implementarea proiectului au fost necesare aproximativ 7.000 de exproprieri, o operațiune administrativă de amploare, desfășurată în mai multe localități din Dolj și Gorj.

Au existat și condiționări de mediu, inclusiv în zona pârâului Orlea, unde au fost solicitate clarificări pentru protejarea habitatelor. Pandemia a afectat ritmul aprovizionării și desfășurarea unor activități, iar creșterea prețurilor la materiale a pus presiune asupra contractelor. Conductele de mari dimensiuni au trebuit fabricate la comandă, în mai multe țări europene, pentru a respecta cerințele tehnice ale proiectului.

Printre intervențiile inginerești dificile s-a numărat subtraversarea barajului de la Vârț, la o adâncime de peste 15 metri. O asemenea lucrare a impus soluții speciale și o coordonare atentă între proiectanți și constructori. Alin Șuiu și echipa Companiei de Apă Oltenia au avut de urmărit investiția din perspectiva operatorului, în timp ce Lia Olguța Vasilescu a continuat să susțină importanța proiectului pentru Craiova.

Un proiect de asemenea amploare nu este opera unei singure persoane. În spatele rezultatului se află specialiști, ingineri, proiectanți, constructori, muncitori, instituții finanțatoare și administrații locale. Contribuția Liei Olguța Vasilescu se regăsește în inițiativa și susținerea administrativă a obiectivului, iar activitatea lui Alin Șuiu se înscrie în conducerea operatorului și în etapa de pregătire a sistemului pentru exploatare.

2024–2026: verificări și pregătirea punerii în funcțiune

Pe măsură ce lucrările au avansat, a devenit necesară pregătirea legăturilor dintre noua magistrală și sistemul existent. Au fost programate intervenții la vane, reparații și lucrări de întreținere pe traseu, astfel încât Firul II să poată funcționa integrat cu infrastructura deja folosită de Craiova. O conductă nouă trebuie să fie compatibilă cu instalațiile existente și să poată fi exploatată în condiții de siguranță.

În 2026, după finalizarea principalelor lucrări, au urmat operațiunile de spălare, dezinfecție și testare. Probele de presiune și verificările de integritate sunt obligatorii pentru o magistrală de asemenea dimensiuni. Alin Șuiu a comunicat public despre aceste etape și despre pregătirea sistemului pentru introducerea apei în rezervoarele orașului. Terminarea construcției nu înseamnă automat că instalația poate fi exploatată; înainte de alimentarea curentă sunt necesare teste și confirmări.

Lia Olguța Vasilescu a prezentat proiectul ca pe o investiție așteptată de craioveni, iar Alin Șuiu a explicat pașii tehnici care au făcut posibilă apropierea de punerea în funcțiune. Cele două perspective s-au completat: primarul a vorbit despre importanța strategică a apei de munte pentru municipiu, iar directorul Companiei de Apă Oltenia a detaliat verificările și responsabilitățile operatorului.

La 7 noiembrie 2026, Firul II al aducțiunii Isvarna–Craiova a fost inaugurat la Costești, în județul Gorj. Noua conductă, cu o lungime de aproximativ 123 de kilometri, leagă sursele de apă din zona Isvarna și Tismana de sistemul regional care deservește Craiova și localitățile de pe traseu. Inaugurarea a marcat un moment important pentru un proiect urmărit timp de peste un deceniu.

Ce înseamnă noua aducțiune pentru craioveni

Importanța Firului II nu se rezumă la lungimea conductei sau la valoarea contractelor. Noua magistrală oferă sistemului o cale suplimentară de transport, crește siguranța alimentării și reduce dependența de infrastructura construită în anii ’60. În cazul unor intervenții sau avarii pe una dintre conducte, existența celeilalte poate oferi mai multă flexibilitate operatorului și poate contribui la continuitatea serviciului.

Pentru un oraș în dezvoltare, o infrastructură modernă de apă este o investiție în sănătate publică, în confortul locuitorilor și în capacitatea de a susține activitatea economică. Beneficiile se vor vedea în timp, 3 Primarii Craiovei – Apa de Izvarnaprin funcționarea corespunzătoare a sistemului, prin întreținerea lui și prin administrarea eficientă a resurselor. Calitatea apei și continuitatea furnizării rămân obiectivele esențiale pentru cetățeni.

Alin Șuiu a explicat că alimentarea gravitațională și caracteristicile sursei pot contribui la eficiența sistemului, prin reducerea necesității de pompare pe anumite tronsoane. Efectul asupra costurilor de exploatare și asupra tarifelor depinde însă de ansamblul cheltuielilor de operare, de energia utilizată și de deciziile autorităților competente. Important este că noua magistrală oferă operatorului o infrastructură suplimentară și o capacitate mai bună de gestionare a alimentării.

Lia Olguța Vasilescu și Alin Șuiu: roluri diferite, același obiectiv

În povestea apei de Izvarna, Lia Olguța Vasilescu și Alin Șuiu apar în etape și poziții diferite, dar legate de același obiectiv. Lia Olguța Vasilescu a susținut reluarea proiectului și l-a transformat într-o prioritate a administrației locale. A fost nevoie de perseverență administrativă pentru ca o idee rămasă mult timp nefinalizată să fie integrată într-un program regional și să ajungă la faza de execuție.

Alin Șuiu, prin funcția de director general al Companiei de Apă Oltenia, a reprezentat conducerea operatorului în etapa în care proiectul trebuia urmărit din punct de vedere tehnic și operațional. Comunicarea sa despre probe, verificări și pregătirea conductei a oferit publicului explicații despre ceea ce se întâmplă înainte ca apa să ajungă în sistemul de distribuție. Rolul său trebuie înțeles în cadrul activității companiei și al echipelor de specialiști care au lucrat la investiție.

Lia Olguța Vasilescu a urmărit ca municipiul Craiova să beneficieze de o sursă suplimentară și sigură de apă. Alin Șuiu a prezentat responsabilitățile operatorului în etapa de finalizare și punere în funcțiune. Niciunul dintre aceste roluri nu îl înlocuiește pe cel al proiectanților, constructorilor, inginerilor și muncitorilor, fără de care investiția nu ar fi putut fi realizată. Tocmai colaborarea dintre administrație, operator și specialiști a făcut posibilă transformarea proiectului într-o infrastructură funcțională.

Pentru Lia Olguța Vasilescu, inaugurarea Firului II reprezintă împlinirea unui obiectiv major susținut de administrația locală începând cu 2013. Pentru Alin Șuiu și Compania de Apă Oltenia, reprezintă trecerea de la șantier și verificări la exploatarea unei noi componente a sistemului regional. Pentru craioveni, înseamnă o perspectivă mai bună asupra siguranței alimentării cu apă.

De la vis la realitate

Povestea aducțiunii de la Izvarna are două mari momente de referință. Primul aparține generației care a construit magistrala inițială și a adus apa de munte la Craiova în 1967. Al doilea începe în 2013, când proiectul celui de-al doilea fir a fost readus în prim-plan și susținut ca investiție strategică de administrația condusă de Lia Olguța Vasilescu.

În cei treisprezece ani care au urmat, proiectul a trecut prin pregătire, proiectare, finanțare, avizare, exproprieri și execuție. Compania de Apă Oltenia a avut responsabilitatea implementării și a pregătirii sistemului pentru exploatare, iar Alin Șuiu a fost una dintre vocile publice ale etapei finale, explicând verificările și operațiunile necesare. În tot acest parcurs, Lia Olguța Vasilescu a susținut obiectivul ca pe o investiție esențială pentru viitorul municipiului.

La 7 noiembrie 2026, inaugurarea Firului II a transformat o așteptare îndelungată într-un rezultat concret. Drumul apei de la izvoarele din Gorj până la Craiova a fost lung și a presupus depășirea unor obstacole tehnice și administrative. Finalizarea noii magistrale deschide însă o etapă nouă pentru alimentarea orașului. Visul de a aduce mai multă apă de munte în casele craiovenilor a devenit realitate.

Dincolo de festivitatea inaugurării, adevărata măsură a reușitei va fi dată de funcționarea constantă și sigură a sistemului. Pentru ca investiția să-și atingă pe deplin scopul, ea trebuie întreținută, monitorizată și administrată cu responsabilitate. Craiova primește nu doar o conductă nouă, ci o rezervă de infrastructură pentru anii care vin – o investiție în sănătatea, dezvoltarea și siguranța orașului.

Autor: Cristinel Florin Jianu

Articolul nr. 132 /2026