Ultima recesiune a României înainte de cea actuală a fost în anul 2020, în contextul pandemiei COVID‑19.

În T1 și T2 2020, economia României s‑a contractat sever sub impactul restricțiilor, al scăderii consumului și al blocării unor sectoare întregi. Acesta a fost cel mai abrupt episod de recesiune tehnică din ultimul deceniu.

Alte episoade de recesiune tehnică din trecut (dar mai vechi decât 2020):

  • 2015 – scădere ușoară, două trimestre consecutive în T3–T4.
  • 2012 – recesiune tehnică în T3–T4 pe fondul încetinirii europene.
  • 2008–2009 – criză globală, cea mai severă recesiune din ultimele decenii.

Recesiunea tehnică zdruncină economia. Ce înseamnă asta pentru Dolj și pentru români?

România a intrat oficial în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere economică: -0,2% în trimestrul III și -1,9% în trimestrul IV 2025, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Această scădere marchează o încetinire vizibilă a economiei, determinată de cererea internă redusă, consumul slăbit și presiunile fiscale tot mai ridicate.

Deși cuvântul „recesiune” produce îngrijorare, experții subliniază că vorbim despre o corecție economică, nu despre o prăbușire structurală. Flavius Jakubowicz, președintele AAFBR, afirmă că recesiunea tehnică este un semnal de alarmă, nu un verdict final, prognozând pentru 2026 o creștere moderată de 1–2%, cu condiția implementării unor politici economice coerente și predictibile.

Economiștii avertizează: „Mai rău de atât nu se poate”, dar viitorul depinde de măsurile Guvernului

Economistul Ciprian Dascălu arată că faptul că economia a intrat în recesiune nu a fost anticipat de piață, întrucât INS a revizuit datele trimestriale, dezvăluind o încetinire mai severă decât se credea. Consolidarea fiscală, amânată ani la rând, și incertitudinea privind noile măsuri fiscale au temperat investițiile și consumul, afectând PIB-ul pe întreg anul 2025.

Mai mult, alți analiști economici avertizează că România riscă o criză serioasă în 2026 dacă nu implementează reformele anunțate. Consumul scade accelerat, retailul raportează diminuări de vânzări de până la 10%, inflația rămâne la niveluri ridicate (circa 10%), iar salariul mediu brut real a scăzut pentru prima dată din 2015.

Cum simt românii și doljenii recesiunea în buzunar

Efectele imediate ale recesiunii sunt deja vizibile în mediul economic și social:

  • Angajări mai lente, în special în retail, logistică și servicii
  • Amânarea creșterilor salariale și reducerea bonusurilor
  • Acces mai greu la credite, din cauza dobânzilor ridicate și a apetitului scăzut al băncilor
  • Riscuri de concedieri, în special în companiile dependente de consumul intern

În Dolj, unde economia locală se bazează puternic pe producție, automotive și servicii, firmele sunt tot mai prudente. Scăderea consumului național se resimte automat în comerțul din Craiova și zonele limitrofe, iar angajatorii locali sunt atenți la costuri și la planurile de investiții.

Percepția românilor: frică, dar și speranță

Studiile sociologice arată un paradox interesant:

  • 63% dintre români cred că țara va fi în recesiune în 2026,
  • dar 70% sunt totuși optimiști că anul acesta va fi mai bun decât 2025.

Totuși, incertitudinea economică alimentează teama socială:

  • 67% dintre cetățeni se așteaptă la proteste sau manifestații puternice în 2026,
  • doar 13% se tem de riscuri de securitate (ex. terorism) – semn că îngrijorarea majoră este strict economică.

Ce poate schimba traiectoria în 2026? Trei direcții decisive

  1. Investițiile publice și fondurile europene (PNRR)
    Dacă acestea sunt mobilizate eficient, pot genera proiecte mari și locuri de muncă, inclusiv în Dolj.
  2. Producția industrială
    Doljul, cu platformele industriale din Craiova, poate deveni un avantaj strategic—dacă statul menține stabilitatea fiscală.
  3. Reformele fiscale reale
    Economiștii avertizează că majorările de taxe nu pot ține locul reformelor structurale. Fără acestea, riscul unei crize severe crește.

Concluzie pentru Dolj și Români: Suntem la răscruce, dar direcția depinde de deciziile politice

2026 începe cu turbulențe, dar nu este un an pierdut. Recesiunea tehnică nu înseamnă colaps, ci o oprire bruscă a motoarelor economiei — moment care cere reparații, nu panică.

Cu investiții consistente, politici predictibile și absorbție inteligentă a fondurilor europene, România poate evita o criză profundă și poate transforma 2026 în anul relansării economice.

Doljul, prin poziția sa industrială și forța de muncă calificată, poate fi unul dintre câștigătorii revenirii — dacă statul și mediul de afaceri colaborează în aceeași direcție.

Articolul nr. 22 /2026